View Romania tinuturi de poveste in a larger map

22 august 2011

Manastirea Moldovita

View Comments
Obiective turistice Bucovina :

Localizare:Comuna Vatra Moldoviţei, SUCEAVA

Acces: din Campulung Moldovenesc pe DN 17A, 23km, sau din Radauti pe DN 17A, prin Marginea, Sucevita, 47 km

Hram:Buna Vestire - 25 Martie.
Harta manastirea Moldovita
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Descriere:În codrii ce acopereau odinioară clinurile celor două obcine din stânga şi din dreapta văii Moldoviţei, precum şi pe pârâul Ciumîrna în sus, vieţuiau, încă din secolul al XIV-lea, numeroşi pustnici care cu timpul şi-au întemeiat o modestă bisericuţă din lemn. Pe lângă ea s-au înălţat apoi chilii, luând astfel naştere o colectivitate duhovnicească.
Sihăstria aceasta avea să fie extinsă, iar bisericuţa din lemn avea să fie înlocuită cu una din piatră, care a avut de suferit din cauza alunecărilor de teren şi a căzut în paragină. Ruinele acestea se mai văd 
şi astăzi, nu departe de actuala mănăstire, întemeiată de Petru Rareş, în anul 1532.
Sub aspect arhitectonic, biserica mănăstirii, cu hramul Bunavestire, se impune prin insolita soluţie a prelungirii navei pentru cuprinderea a încă două spaţii, dispunerea simetrică a ferestrelor pronaosului, ancadramentul uşilor de sub cornişe proeminente. Pictura murală a bisericii se integrează în complexul picturii mănăstirilor bucovinene, impunându-se ca „unul dintre cele mai importante monumente de artă românească veche”.
Citeste tot>>

16 august 2011

Cetatea Neamt

View Comments
Obiective turistice : Bucovina
Cetatea Neamt
Localizare:
Situată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la o depărtare de cca. 46 de km de reşedinţa acestuia şi în imediata apropiere a oraşului Tg. Neamţ, Cetatea Neamţ (sau a Neamţului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepţională din România. Apariţia şi existenţa sa sunt strâns legate de istoria locului, a cărei vechime coboară cu mai bine de şapte milenii în negura timpului.
Din Piatra Neamt urmarim DN15C pentru a ajunge la Targu Neamt. Daca vii dinspre Parcul Natural Vanatori Neamt, urmeaza DN15B si fa stanga spre Targu Neamt atunci cand indicatoarele iti arata.
 Aceasta harta va poate ajuta sa gasiti obiectivele turistice din zona
Citeste tot>>

11 august 2011

Manastirea Putna

View Comments
 Obiective turistice Bucovina
Localizare
Putna se află în valea râului Putna, la 22 km nord-vest de Radauti, pe drumul DN 2H, . Oraşul este situat la 37 de km, în direcţia nord-vest, de Suceava, urmând drumul E85 pentru 22 km şi apoi luând-o la stânga pe DN2 H pentru alţi 15 km, pe câmpia dintre Suceava şi râul Suceviţa. În oraşul Suceava se poate ajunge pe drumurile europene E85, E58, cu trenul Bucureşti-Cernăuţi-Liov sau cu avionul. De asemenea, Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucureşti şi spre alte locuri din afara ţări.


Legenda mânăstirii Putna
Citeste tot>>

8 august 2011

Lacul Iezer- Varful Pietrosu

View Comments
Obiective turistice Maramures :Lacul Iezer  Varful Pietrosu
Rezervaţia Pietrosul Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munţii Rodnei: circurile glaciare Buhăescu, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porţiunea bazală morene şi căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de gheţari. Cea mai mare parte a rezervaţiei este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formaţiunea de Voşlobeni este constituită din micaşisturi cu nivele de paragnaise, cuarţite şi amfibolite, cu nivele de dolomite şi calcare cristaline (Turnu Roşu, Piatra Albă). Tipul şi subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu-se şi solurile brun eumezobazic şi brun acid. În rezervaţie există mai multe lacuri glaciare:
  • Iezerul Pietrosului, cu o suprafaţă de 3,45 ha, cu adâncimea maximă de 2,10 m;
  • Buhăescu I, având suprafaţa de 0,7 ha, adâncime maximă de 1,80 m;
  • Buhăesu II, cu suprafaţa de 0,20 ha, adâncime maximă de 5 m;
  • Buhăescu III, cu suprafaţa de 0,1 ha, adâncime maximă de 1 m;
  • Buhăescu IV, cu suprafaţa de 0,11 ha, adâncime maximă de 0,7 m;


 Poveste :Lacul in forma Romaniei In Borsa, undeva pe varful Pietrosul se afla un lac ciudat: „Iezerul”. Lacul are forma Romaniei si vreo 300 de metri patrati. Dar adancimea e o enigma pentru localnici. Borsenii stiu de la batrani ca lacul n-ar avea fund. De pe straduta pe care ne-am oprit se vede bine Pietrosul. Oamenii spun ca e de mers cam 8 km pana la Iezer, pe un drum forestier, dar privelistea merita efortul. Initial, borsenii cu care am discutat s-au sfiit sa spuna ca lacul are un mister. Pentru „venetici” nu e usor de crezut ca: „Lacul n-are fund. De fapt, are legatura cu marea. Candva, oamenii au aruncat niste lemne in apa si au iesit in mare....”. Un alt localnic, in varsta de 76 de ani explica: „Se povesteste ca au vrut sa probeze si au aruncat nu stiu ce si nu stiu unde a iesit. Da, se zice ca ar avea legatura cu Marea Neagra, ca s-a aruncat un fier insemnat. Nu stiu foarte multe ca n-are nimeni curaj sa intre acolo, ca-i foarte rece apa”. Dar localnicii spun ca cel mai bine stie povestea meteorologul statiei meteo Iezer, „gheata la mal”, adica Istrate Danci. Dar Danci crede ca: „Este o aberatie ca se spune ca Lacul Iezer e fara fund. Este chiar sus, la 1800 m, la 500 m de statia meteo. Batranii spuneau mai demult ca a cazut un bou acolo si l-au gasit in Marea Neagra. Singura ciudatenie care ar fi cu Lacul Iezer este ca are forma exact ca si harta tarii. E super. La 50 m daca urci, deja se vede forma Romaniei. Noi avem apa trasa de acolo si am sondat unde-i mai adanc, dar cel mai adanc loc l-am gasit la 3 m”.



Localizare Borsa Judetul Maramures
Din centrul orasului Borsa mai exact prin stanga spitalului  este un drum forestier destul de accesibil care va poate ajuta sa scutiti o portiune din drum, acesta se poate urca cu o masina cu garda la sol normala cam 25 minute dupa care se ajunge la o bifurcatie de drum: cel din dreapta duce la un schit aici existand o parcare unde se poate lasa masina si urma drumul la pas sau pentru cei cu masini de teren foarte inalte sau atv-uri drumul forestier duce pana la lac, dar ar fi pacat daca toti sunteti la munte sa nu profitati de aerul curat si sa faceti acest traseu pe jos.

Borsa Pietroasa – Statia Meteo Iezer
Marcaj: Banda albastra
Durata: 2 – 2 ½ ore
- telefon Statia Meteo Iezer 0723.625.363
- cazare la statia meteo se face doar in cazuri speciale
- exista loc de campare
Statia Meteo Iezer – Lacul Iezer (2129 m) - Varful Pietrosul (2303 m)
Marcaj: Banda albastra
Durata: 2 – 2 ½ ore
Durata totala: 4 – 5 ore

Varful Pietrosul (2303 m) – Lacul Iezer (2129 m)
– Statia Meteo Iezer – Borsa Pietroasa
Marcaj: Banda albastra
Durata: 3 – 4 ore
Alte trasee :
  • Borsa : Borsa - poteca - Valea Pietroasei - serpentine - Curmatura Turnu Rosu - statia meteo- 3 ore
  • Borsa : Borsa - pe Paraul Tisa - urcus - Cabana Meteoru - Lacul Iezer- 3 ore
  • Moisei : Moisei - pe Izvorul lui Dragos - urcus - poteca de vanatoare - Vf. Pietrosu (panorama cu Mv. Tibles)-4 ore
  • Sacel : un traseu lung si interesant - Sacel (km 72 al DN17C) - sau Moisei (Manastirea Moisei) - Capu Muntelui - Izvorul Albastru al Izei - Pestera de la Izvorul Izei - Taul Muced (1370m alt) - Vf. Batrana (1710m alt) - Vf. Buhaescu Mare (2119m alt ) - Vf. Rebrei (2221m alt sau 2258m dupa alti autori) - Curmatura Pietrosului Lacul Iezer
Odata porniti la drum trebuie stiut faptul ca va asteapta o ascensiune de 2 ore si 30 de minute mers pe drum forestier pana la Lacul Iezer dupa cum indica si juniorul se urmeaza marcajul
Pe parcurs incercati sa tineti marcajul sau drumul forestier din cand in cand mai apar cateva scurtaturi.
In prima parte a drumului ce porneste de la Schit traverseaza o poienita plina de ...
afine in perioada iulie- august chiar am intalnit cateva localnice care aveau un pieptan de cules.
Dar pana la urma pofta sa fie ca le puteti culege bucata cu bucata si la final veti avea limba ca un caine chow chow  .
 Dupa cateva vitamine absorbite poate incepe cu adevarat traseul propus pana acolo sus in ceata.Din aceasta poenita urcati pe drumul marcat pana ajungeti la o pensiune, de aici incepand adevaratul urcus.
Pe traseu va puteti bucura si de florile crescute la aceasta altitudine.Dupa un urcus de cam 1ora si 40 de minute privim putin in urma si remarcam cat de mult am urcat,
 unde se vede furnicarul de casute cam acolo suntem cazati.
Si daca tot am ajuns la jumatatea drumului sa luam si o pauza mai ales ca cei de la ocolul silvic s-au gandit sa ne amenajeze o bancuta cu masuta pentru  relaxare.
Dupa mica relaxare e timpul sa mai si urcam ca drumul este abia la jumatate si pana in varf sa  mai tot fie ceva,
pe parcurs gasim si niste stalpisori inscriptionati ultimul are numarul 15 ,de tinut minte ca este ca un ghidaj sa stiti cat mai este.
Dupa alta jumatate de ora dam de un izvor care in timpul verii este extraordinar de bine primit de cei ce ajung pana aici, apa este rece ca gheata si limpede precum cristalul.
Si tot urcand se intrevede si statia meteo Meteoru care ne anunta ca nu mai este mult si ne apropiem de lacul Iezer
Zona este superba plina de jnepenis , in zona se spune ca pe vremuri erau sute de capre negre dar si marmote specii rare in Europa, in zilele linistite mai apar cateva exemplare pe ici pe colo, dupa 10 minute de mers apare si lacul Iezer.
Istoric Iezerul Pietrosu Este asezata in caldarea glaciara Iezeru,dintre culmea Pietrosului si cea a Hotarului,sub varful cel mai inalt al Masivului Rodnei,Varful Pietrosu,in plina rezervatie naturala.De origine glaciara,are o suprafata de 0.50 ha si adancimea maxima de 2.5 m,forma este aproape triunghiulara,cu varful spre evacuare si este situat la altitudinea de 1825m. Are suprafaţa de 3450 mp, adâncimea maximă de 2,5 m şi lungimea de 84 m. Face parte din rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝.

Lacul este alimentat de doua izvoare ce intra dinspre culmea Pietrosului,cu un debit cuprins intre 10 si 20 1/s.
Evacuarea apei se face prin paraul Pietroasa.Lungimea nord-sud este de 70 m,iar latura mare a triunghiului insumeaza 110 m lungime. A fost populat cu pastravi curcubeu si indigeni si zglavoaca.
Este un lac glaciar foarte limpede inconjurat de munti si multa liniste este o oaza de relaxare unde va puteti petrece cateva ore linistite, celor tari de picioare le recomand sa urce pana pe varful Pietrosul este un traseu destul de dificil cam de 1 ora dar este facut in zig zag sa taie muntele mai usor,  fiind foarte abrupt.
         Dupa urcusul anevoios se vede in varful muntelui si refugiul de la 2303 metri ceea ce indica faptul ca suntem pe varful Pietrosul cel mai inalt varf din Muntii Rodnei
 Din acest punct puteti admira nestingheriti panorama de jur imprejur nu va optureaza privelistea absolut nimic este o priveliste ce va va ramane intiparita ceva timp, la coborare pana la lac se fac cam 20 de minute si de aici cam 1 ora si 30 de minute pana la parcare.
Va doresc calatorie placuta si vreme frumoasa si nu uitati sa pastrati curatenia pe munte doar asa si generatiile urmatoare poate vor admira speciile ce apartin florei si faunei actuale.


Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali, având o suprafață de 46.339 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.Partea centrală, înaltă a masivului Munților Rodnei, oferă peisaje variate, de un real interes. Se diferențiază astfel 5 complexe morfologice: Ineu (2279 m), Omu-Gărgălău (2134 m, 2159 m), Galat-Puzdrele (2048 m, 2189 m), Pietrosul Rodnei (2303 m), Bătrâna (1710 m).
Relieful Parcului se remarcă prin bogăția formelor glaciare și crionivale: lacuri (67), văi, circuri glaciare. O formă carstică deosebită este peștera Izvorul Albastru al Izei (2,5 km) cu galerii și cascade spectaculoase.
În Parcul Național Munții Rodnei se practică mai multe tipuri de turism, datorită evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său.

Trasee turistice

Exportă PDF - Trasee turistice Tipăreşte pagina - Trasee turistice Trimite unui prieten - Trasee turistice


1. Creasta principală: Pasul Setref (817 m) - Vârful Muncelui Râios - Poiana Bătrânei - Tarnița la Cruce - Vârful Galatului - Șaua Gărgălău - Tarnița lui Putredu - Șaua cu Lac - Pasul Rotunda.
Pasul Setref - Șaua Gărgălău, în județul Maramureș.
Șaua Gărgălău - Pasul Rotunda, în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu : DN 17D, com. Șanț, sat Valea Mare, Pasul Rotunda.
• Timp de mers: vara: 24 - 26 ore; iarna: nu se recomandă.

2. Romuli - Valea Strâmba - sub Vf. Bătrâna (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DN 17C, com. Romuli, sat Dealul Ștefăniței; stația CFR Romuli, ruta Salva - Vișeu.
• Timp de mers: vara: 8 - 9 ore; iarna: nu se recomandă. 
3. Telciu - Valea Telcișor - Vf. Tomnatec (1384 m) - Poiana Bătrâna (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DN 17C, com. Telciu; stația CFR Telciu, ruta Salva - Vițeu.
• Timp de mers: vara: 8 - 9 ore; iarna: nu se recomandă. 
4. Rebrișoara - Rebra - Parva - Valea Guset - Tarnița la Cruce - sub Vf. Rebra (2221 m) - sub Vf. Pietrosu (2303 m) - Stația Meteo - Iezerul - Borșa (centru).
Rebrișoara - Tarnița la Cruce, în județul Bistrița-Năsăud. Tarnița la Cruce - Borșa, în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rebrișoara; stația CFR Rebrișoara, ruta Salva - Ilva Mică.
• Timp de mers: vara: 18 - 20 ore; iarna: nu se recomandă.
5. Stațiunea Sângeorz-Băi - Vf. Craia - Vf. Țapului - Tarnița "Obârșia Rebrei".
• Acces la traseu: DJ 17D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 12 ore; iarna: nu se recomandă. 
6. Sângeorz-Băi - Cormaia - Farmecul Pădurii (confluența văilor Cormaia - Vinului) - Valea Cormaia - sub Vf. Cormaia (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17 D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 12 - 13 ore; iarna: nu se recomandă. 
7. Farmecul Pădurii - Nedeia Bîrladelor - Nedeia Țăranului (1875 m) - Vf.Laptelui - Vf.Nedeia Straja (1851 m) - Vf.Repede (legătura între traseul 1 și traseul 5), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17 D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 7 - 8 ore; iarna: nu se recomandă. 
8. Între Aniese - Valea Anieșului Mic - Șaua "Între Izvoare".
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 3 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul.
9. Între Aniese - Izvorul Mare - Tarnița Bârsanului.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mica - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 3 ore; iarna: nu se recomandă. 
10. Anieș - Valea Anieșului - Șaua Gărgălău - sub Vf.Știol (1611 m) - complexul turistic Borșa.
Anieș - Șaua Gărgălău, în județul Bistrița - Năsăud.
Șaua Gărgălaău - complexul turistic Borșa, în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 11 - 13 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul
11. Valea Vinului - Izvorul Roșu - sub Vf.Cisia - Tarnița lui Putredu (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rodna Veche, sat Valea Vinului; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 5 - 6 ore; iarna: nu se recomandă. 
12. Rodna - Valea Baia - Valea Vinului - Șaua Curățel - Șaua cu Lac - sub Vf.Ineu (racord la traseul 1), în Lala, în județul Bistrița - Năsăud.
• Acces la traseu:0 DJ 17D, com. Rodna; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 5 - 6 ore; iarna: nu se recomandă. 
13. Rodna - Vf.Benesului (1587 m) - Șaua Curățel - Șaua cu Lac - Lacul Lala Mare - Valea Lalei - Gura Lalei.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rodna; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică - Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 11 - 12 ore; iarna: nu se recomandă. 
14. Comuna Șant - Tabăra Valea Blaznei - Vf.Cobășel (1835 m) - Vf.Roșu (2113 m) - Vf.Ineuț (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Șant .
• Timp de mers: vara: 6 - 7 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul
15. Șaua cu Lac - Lacul Lala Mare - Prelucile Gajei (variantă la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: Din traseul de creastă sau din traseul Rodna - Lala Mare.
• Timp de mers: vara: 1 - 11/2 ore; iarna: nu se recomandă. 
16. Complexul turistic Borșa - Valea Fântânii - Șaua Știol - Pasul Prislop (1416 m), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 31/2 - 41/2 ore; iarna: 41/2 - 51/2. 
17. Complexul turistic Borșa - Șaua Buza Muntelui - Puzdrele - Șaua Paltinului (racord la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 4 - 5 ore; iarna: nu se recomandă. 
18. Poiana Borșa - Valea Negoiescu - Puzdrele - Șaua Galațului (racord la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 41/2 - 51/2 ore; iarna: 31/2 - 41/2.







Citeste tot>>

5 august 2011

Memorialul Durerii (Victimele Comunismului)

View Comments
Obiective turistice in Maramures
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
Memorialul Durerii


Cum puteti ajunge la Muzeul Memorial de la Sighet PDF Imprimare Email
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet se află în centrul istoric al municipiului Sighetu Marmaţiei.
Pentru a găsi drumul către Memorialul Sighet urmaţi marcajele roşii de pe harta oraşului Sighet


  1. Dacă mergeti la Sighet cu trenul (G) - de la gara din Sighet, traseul este- str. Iuliu Maniu-str. Ioan Mihaly de Apsa-Bogdan Vodă-str. Corneliu Coposu- Memorialul se află pe strada Corneliu Coposu nr. 4.
  2. Dacă intraţi în Sighet venind dinspre Baia Mare (Baia Mare-Sighet 67 km)
    traseu Baia Mare-Vadu Izei-Sighet - În Sighet pe străzile Bogdan Vodă-Gheorghe Şincai-Corneliu Coposu -sau pe străzile Bogdan Vodă-1 Decembrie 1918-Traian-Piaţa Libertăţii-staţia de taxi Bogdan Vodă-Corneliu Coposu - Memorialul se află pe strada Corneliu Coposu nr. 4.
  3. Dacă mergeti la Sighet dinspre Satu Mare (Satu Mare-Sighet 100 km)traseu Satu Mare-Livada-Negreşti Oaş-Săpânţa-Sighet - În Sighet pe străzile Avram Iancu-Ioan Mihaly de Apsa-Bogdan Vodă-Corneliu Coposu sau Avram Iancu-Gheorghe Doja-Gheorghe Şincai-Corneliu Coposu - Memorialul se află pe strada Corneliu Coposu nr. 4.
  4. Dacă mergeti la Sighet dinspre Moldova, trecând prin pasul Prislop şi apoi prin Borşa (Borşa-Sighet 70 km)
    traseu Borşa-Moisei-Vişeu de Sus-Petrova-Sighet - În Sighet pe străzile Dragoş Vodă-Traian-Piaţa Libertăţii-staţia de taxi Bogdan Vodă-Corneliu Coposu - Memorialul se află pe strada Corneliu Coposu nr. 4 
Din punctul meu de vedere este un muzeu ce trebuie vizitat de toata lumea indiferent de varsta , in momentul in care pasesti pe usile acestei inchisori simti pe spate un fior ce te misca puternic , iar vocea de inceput a Anei Blandiana face ca emotiile sa duca pana la lacrimi am zarit oameni in jurul meu ce cu greu isi puteau stapani emotiile.
Este intradevar un lucru fenomenal ce s-a realizat acolo .......

Programul de vizitare al Muzeului Memorial de la Sighet PDF Imprimare Email
Program de vizitare
  • Luni-duminică 9.30-18.30 (15 aprilie –15 octombrie)
  • Marţi-duminică 10.00-16.00 (16 octombrie-14 aprilie), luni închis
  • Ultimul vizitator - cu 30 de minute înainte de închidere
Bilete
  • Elevi, studenţi, pensionari: 3 Lei noi (30.000 Lei vechi)
  • Adulţi: 6 Lei noi (60.000 lei vechi)
  • Taxă de fotografiere: 3 Lei noi (30.000 Lei vechi)
  • Taxă de filmare: 15 Lei noi (150.000 Lei vechi)
  • Gratuit:
    • Foştii deţinuţi politici
    • Persoane cu handicap
    • Ziarişti
Municipiul Sighetu Marmaţiei se află în judeţul Maramureş, în zona de nord a României.
 Fondatorii Memorialului sunt:   Ana Blandiana si Romulus Rusan


Crearea Muzeului de la Sighet a fost precedată şi apoi suţinută de activitatea Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Întâi istorie orală, dar, în paralel, strângerea de documente, fotografii, obiecte şi hârtii care să poată fi folosite în crearea celor peste cincizeci de săşi în fostele celule ale închisorii.
Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii. 
Creat în 1993 de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fiinţând mereu în criză de fonduri şi personal, Centrul a reuşit să producă proiectele de reabilitare şi dotare a muzeului, banca de date necesară umplerii acestuia cu un conţinut realist şi credibil. S-a structurat în câteva departamente, a căror activitate va fi descrisă în continuare. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori valoroşi, de crearea unei promoţii de cercetători tineri, chiar dacă n-a avut posibilitatea să facă prea multe angajări iar salariilor sunt mici. A stimulat dezbaterea unor teme importante, pe terenuri neexploatate, în cadrul simpozioanelor, seminariilor, atelierelor şi meselor rotunde.

Scurt istoric al închisorii din Sighet PDF Imprimare Email
Închisoarea din Sighet a fost construită în 1897, de autorităţile austro-ungare, cu ocazia aniversării "primului mileniu maghiar". După 1918 a funcţionat ca închisoare de drept comun. După 1945 prin Sighet se făcea repatrierea foştilor prizonieri şi foştilor deportaţi din U.R.S.S. În august 1948 a devenit loc de detenţie pentru un grup de studenţi, elevi şi ţărani maramureşeni, dintre care o parte trăiesc şi azi la Sighet. În zilele de 5-6 mai 1950 au fost aduşi la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga ţară (foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni), unii dintre ei condamnaţi la pedepse grele, alţii nici măcar judecaţi. Majoritatea aveau peste 60 de ani.
 Fotografie Alexandru RusuFotografie Iuliu Hossu Fotografie Dimitrie Burilleanu 
  iuliu maniu  Fotografie George Fotino Fotografie Ioan Chertes
 Fotografie Ion Balan 
Silviu Dragomir
 
În octombrie-noiembrie 1950 au fost transportaţi la Sighet şi 45-50 de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici. Penitenciarul era considerat "unitate de muncă specială", cunoscută sub numele de "colonia Dunărea ", dar era, în realitate, un loc de exterminare pentru elitele ţării şi în acelaşi timp un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera Uniunii Sovietice fiind situată la mai puţin de doi kilometri.
Clădirea închisorii din Sighet (ruine) inchisoare ruina Deţinuţii erau ţinuţi în condiţii insalubre, hrăniţi mizerabil, opriţi de a se întinde ziua pe paturile din celulele fără încălzire. Nu aveau voie să privească pe fereastră (cei ce nu se supuneau erau pedepsiţi să stea la "neagra" şi "sura", celule de tip carceră, fără lumină). Într-un târziu, la geamuri au fost puse obloane, încât se putea vedea numai cerul. Umilinţa şi batjocura făceau parte din programul de exterminare.
În 1955, ca urmare a Convenţiei de la Geneva şi a admiterii României comuniste (RPR) în ONU, a avut loc o graţiere. Parte din deţinuţii politici din închisorile româneşti au fost eliberaţi, parte transferaţi în alte locuri, inclusiv în domiciliu obligatoriu. La Sighet din cei circa 200 de deţinuţi, 52 muriseră. Închisoarea de la Sighet a redevenit de drept comun. Totuşi, deţinuţi politici mai apăreau şi în anii următori, mai ales "în trecere" spre spitalul psihiatric din localitate. În 1977 închisoarea a fost dezafectată, devenind fabrică de mături, depozit de sare şi, în cele din urmă, o ruină părăsită.

Scurt istoric al Muzeului Memorial PDF Imprimare Email
Clădirea fostei închisori din Sighet în timpul lucrărilor de transformare a ei în Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1993, în vederea transformării ei în muzeu.
Pentru realizarea acestui proiect trebuia pe de o parte organizată strângerea de fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar pe de altă parte realizarea unei bănci de date necesare creării muzeului. Centrul de studii înfiinţat şi condus de Romulus Rusan, încă din 1993, a demarat înregistrările de istorie orală şi colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, carti, manuale, albume, inregistrari de istorie orala, precum si - pe un alt plan - organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, intalniri intre victimele comunismului si istoricii din Romania si din strainatate, publicarea de carti cuprinzand marturii, studii, statistici si documente privind rezistenta anticomunista si reprimarea ei. Pana in prezent, centrul a realizat peste cinci mii de ore de inregistrari, 35000 de pagini de carte si a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio si video).
În paralel, prin concurs, alcătuirea proiectului de reabilitare a clădirii fostei închisori transformate în muzeu a fost încredinţat firmei UMROL din Cluj, iar execuţia propriu-zisă firmei Stelid din Baia Mare. Lucrările au durat până în anul 2000. Pentru că edificiul, vechi de un secol, era ruinat şi plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundaţiilor, izolaţiilor, acoperişului, iar pereţii interiori, care oricum fuseseră revopsiţi şi nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost văruiţi în alb.
Rezultat al unor cercetări laborioase, fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, întâi într-o formă provizorie, mai apoi definitivă, urmând acum o ordine cronologică, sunt prezentate marile teme ale represiunii comuniste, ale distrugerii statului de drept şi înlocuirii lui printr-o construcţie de tip totalitar
Cercetarea istorică a fost realizată de angajaţii şi colaboratorii Centrului de Studii, iar realizarea muzeografică a fost înfăptuită de firmele Ozana Design - designer Ştefan Popa, firma Prima Metal - arh. Radu Canciovici şi Ciprian Ionescu, Lime Production - designer Bogdan Dumitrescu, Forum Art - arh. Dan Popovici, Ghildus Design System - designer Alexandru Ghilduş, APGA - arh. Petru Gheorghiu, MB Studio - arh. Matei Marcu şi Octavian Carabela.
 Muzeul detine 87 de sali fiecare reprezentand o anumita descriere a comunismului, printre ele amintesc cateva:
Muzeul Sighet: Sala 5 - Sala hărţilor PDF Imprimare Email
Sala 5. Harta mare. Sala hărţilor, spaţiul de primire şi orientare a vizitatorilor, face o prezentare în spaţiu a gulagului românesc, având şi varianta temporală, adică o cronologie a celor 45 de ani din istoria României comuniste. Pe o hartă mare a ţării sunt marcate, prin cruci, locurile de detenţie, de muncă forţată şi de domiciliu obligatoriu, ca şi azilele psihiatrice cu caracter politic, locurile unde s-au dat lupte, unde au avut loc execuţii şi gropile comune. Fiecare din aceste categorii sunt prezentate amănunţit în şase hărţi mai mici. Alături de aceste hărţi sunt expuse imaginile principalelor închisori comuniste.
Sala 5 Sala 5 În România au existat, de-a lungul perioadei comuniste (1945–1989), peste 230 de locuri de detenţie, cifră în care se includ spaţiile de anchetă, de triaj, de încarcerare propriu-zisă (penitenciare), ca şi lagărele de muncă forţată şi de deportare. Dacă adăugăm sediile de Securitate orăşeneşti, raionale, regionale şi apoi judeţene, în care deţinuţii erau aduşi după arestare şi supuşi interogatoriilor, cifra creşte cu peste o sută. Azilele unde celor arestaţi li se aplicau tratamente psihiatrice de “reeducare” erau cel puţin cincisprezece. Numărul locurilor de execuţie, al locurilor unde s-au desfăşurat lupte între partizani şi Securitate şi al gropilor comune descoperite în ultimii ani trece de nouăzeci.
Muzeul Sighet: Sala 6 - România închisorilor PDF Imprimare Email
Numărul românilor care au fost arestaţi şi condamnaţi în perioada 1945-1989 a fost de 600.000. Vârfurile terorii au fost înregistrate în perioadele 1948-1953 şi 1958-1960, când – de altfel – pe lângă penitenciarele existente – devenite neîncăpătoare - au fost organizate numeroase lagăre de muncă forţată şi au avut loc deportări, strămutări masive ale celor socotiţi periculoşi pentru regim (în total, încă 200.000 persoane).
Această sală prezintă câteva penitenciare care au fost locuri de exterminare a elitei gânditoare din societatea românească: intelectuali, ţărani, preoţi, negustori, meseriaşi, militari, studenţi, elevi, nenumăraţi minori şi nenumărate femei.
Am încercat să prezentăm câteva mari închisori în funcţie de funcţiile şi specificul lor; am arătat cum celula a devenit de multe ori universitate; am expus obiecte din recuzita mizeră a detenţiei; am întocmit grafice privind mişcarea deţinuţilor dintr-o închisoare în alta şi, pentru a ilustra particularitatea fiecărui destin, am imaginat itinerariile tragice parcurse de un număr de personalităţi înlănţuite ale istoriei noastre (v. aplicaţia care rulează pe touch-screen).
Un amănunt important: uşa masivă din mijlocul sălii a fost adusă de la Galaţi, din închisoarea – azi demolată – în care au pătimit – între 1947 şi 1951 – marii dascăli ai democraţiei româneşti: Iuliu Maniu şi Ion Mihalache.

Sala nr 9 detine o incarcatura aparte
Aici fiind celula in care a murit Iuliu Maniu


Mueul Sighet: Sala 37 - „Neagra” PDF Imprimare Email
  În fiecare închisoare există o celulă de pedeapsă. Deţinuţii consideraţi recalcitranţi erau izolaţi în obscuritate totală, înlănţuiţi de un inel din centrul celulei. Uneori (de exemplu la Aiud) erau ţinuţi cu picioarele pe un grătar aflat într-o pânză de apă. Deţinutul era încarcerat dezbrăcat şi desculţ. Raţia de hrană era redusă la jumătate. În întuneric, în frig, înfometat, uneori şi legat, era obligat să stea în picioare toată ziua şi toată noaptea.

 Cam acestea sunt cateva dintre multele lucruri pe care le puteti gasi in acest muzeu fenomenal, in exteriorul  cladirii puteti gasi o capela unde se aprind lumanari in memoria celor cazuti in suferinta aici numarul acestora este..........
Pe pereţii rampei de coborâre în spaţiul subpământean au fost gravate în andezit fumuriu numele a aproape opt mii de morţi din închisorile, lagărele şi locurile de deportare din România, cărora li s-au adăugat alte 16.000 de nume inscripţionate în plăci de andezit montate pe zidul curţii interioare şi în Cimitirul Săracilor.

Extrem de migăloasă, operaţia de strângere a numelor morţilor a necesitat zece ani de muncă în cadrul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, iar cifra este departe de a acoperi adevărata amploare a represiunii. Cele mai multe nume au fost stabilite de dl. Cicerone Ioniţoiu şi de regretatul Eugen Sahan, ambii istorici prin vocaţie şi foşti deţinuţi politici.






 In curte se mai gasesc sclupturi ce reamintesc de momentele de excutie din momentele functionarii inchisorii


                                                                    Cuvinte de incheiere
Citeste tot>>